Totul sau nimic
Totul sau nimic
Mai sunt mai puțin de două luni până la admiterea la medicină. Abia ai dat simularea.
Poate rezultatul ți-a confirmat că orele lungi și-au spus cuvântul. Sau poate ai simțit că nu ești unde ar trebui.
Ce vine acum e la fel pentru toți: ultimele clipe în care determinarea face diferența. Acestea pot fi ultimele momente de citit din nou și din aceleași paragrafe. Totul ține de tine și de cât de mult îți dorești.
În ultimele două luni nu trebuie să fii perfect.
Trebuie să fii constant. Să apari în fața cărților chiar și atunci când e greu, când nu mai ai chef, când pare că nu mai intră nimic.
Da, va trebui să te întorci, poate pentru a treia sau a patra oară, la acel capitol care ți-a dat mereu bătăi de cap, să parcurgi din nou fiecare rând, să repeți fiecare cifră.
Să mai scrii toate formulele la chimie pentru a fi sigur că nu ai ratat niciuna, ori dacă ai postit-uri în toată camera cu ele. Să iei din nou problemele la fizică pentru ca nicio grilă să nu fie o surpriză.
Nu trebuie doar învățat.
A trecut perioada în care era suficient să lucrezi grile doar dintr-un capitol. Acum ai parcurs întreaga materie. Ai trecut prin simulări care nu arată doar un loc într-un clasament, ci îți arată unde te afli tu, cu adevărat, față de materie.
Îți spun țintit unde mai poți crește — la grilele unde ai ezitat, unde ai pierdut timp, unde ai fost nesigur. Și tocmai acele puncte sunt șansa ta să devii mai bun.
Folosește acele grile ca pe indicatoare — ele îți arată exact unde să te întorci. Prioritizează acele capitole, clarifică-le, întărește-le. Și nu lăsa nicio zi să treacă fără un test din toată materia. Ai construit temelia capitol cu capitol, dar acum e timpul să legi totul într-un întreg.
Să vezi în fiecare zi unde scârțâie structura și să repari acolo.
Să faci conexiuni între capitole nu doar să verifici ce abia ai învățat într-o zi.
Nu trebuie să fii mereu încrezător. Adevărul este că nimeni nu este. Chiar și cei mai pregătiți au momente de îndoială, de teamă, de epuizare. Este absolut normal să te întrebi uneori dacă ai ce trebuie ca să reușești, dacă drumul pe care ai pornit e cu adevărat cel potrivit. Dar nu încrederea constantă te duce până la capăt, ci alegerea de a merge mai departe chiar și când nu ești sigur.
Când nu mai ai încredere în tine, ai încredere în toată munca ta. În pașii mici, în orele pe care le-ai pus deja, în faptul că fiecare zi în care ai ales să continui te-a adus un pic mai aproape de scopul tău.
În momentele de nesiguranță, nu renunța. Fă o pauză, respiră, vorbește cu cineva care te susține, dar nu abandona. Reamintește-ți de ce ai început, de motivul care te-a adus atât de aproape.
Poate e facultatea la care visezi, o viață mai bună, o versiune a ta în care crezi — chiar dacă acum pare departe.
Adevărul este că nu ai nevoie să fii încrezător în fiecare zi. Ai nevoie doar să fii prezent, să fii hotărât, să alegi să nu te oprești. Și dacă mergi mai departe, chiar și cu pași mici, vei vedea că încet-încet, lucrurile se asează. Ai mai mult curaj decât îți dai voie să crezi. Nu te subestima. Ești în drum spre ceva important.
Continuă. Întoarce-te azi la învățat!
